Ploşniţa roşie a verzei – Eurydema ornata L.

0
786

Ordinul Heteroptera

Familia Pentatomidae

            Ploșnița roșie a verzei este răspândită pe teritoriul Europei Centrale, a Aficii și a Americii. Acest dăunător produce daune culturilor de legume din grupa verzei.

            Descrierea dăunătorului

            Adultul are o lungime de 8 – 10 mm, corpul turtit dorso-ventral, de culoare roşie şi cu pete negre. Capul este negru, mai îngust decât baza scutelului. Pe pronot se disting 6 pete negre dispuse transversal pe două rânduri. Scutelul are formă triunghiulară, acoperă 2/3 din lungimea abdomenului şi are 3 pete de culoare neagră pe fond roşu. Hemielitrele sunt roşii la bază şi cu mai multe pete negre, iar apical de culoare neagră. Partea dorsală a abdomenului este de culoare roşie, exceptând ultimele segmente care sunt negre.

            Oul are formă cilindrică, de culoare cenuşie, cu pete negre, la extremităţi cu 2 benzi circulare negre .

            Larva seamănă cu adultul doar că eset de dimensiuni mai mici (7 – 8 mm). în momentul apariției, corpul larvei este de culoare galbenă-portocalie, iar toracele şi picioarele de culoare neagră. La completa dezvoltare are capul, antenele, toracele, picioarele şi parţial tergitele abdominale de culoare neagră, iar corpul de culoare galbenă-roşcată .


            Biologia insectei

        Prezintă una sau două generații într-un an. Iernează în stadiul de insectă adultă în frunzișul pădurilor, sub resturile vegetale neadunate, în crăpăturile zidurilor, sub scoarţa pomilor etc.

            În jurul lunii aprilie, insectele ies din hibernare şi parazitează mai întâi plantele crucifere din flora spontană, apoitrec pe culturile de crucifere. Împerecherea are loc la 2 – 3 săptămâni mai târziu. După împerechere depun ouăle pe frunze, peţiolul frunzelor, tulpini sau silicve, pe două rânduri parelele, în grupe de 12, 24 sau 36. O femelă depune 70 – 120 ouă. Incubaţia durează 1-2 săptămâni, în funcţie de temperatură: 7 zile la 24° C şi 15 zile la 18° C. Dezvoltarea stadiului larvar se eşalonează pe 30 – 45 de zile, perioadă în care năpârlesc de 5 ori. Pe la jumătatea lunii iunie apar adulţii din noua generaţie care, în unele regiuni, în cursul lunilor iulie-septembrie, dau naştere la a doua generaţie.

                       

            Plante atacate şi mod de dăunare

Această insectă produce pagube însemnate la culturile de varză, conopidă, rapiţă, muştar etc. mai poate produce daune și culturilor de cartof, cerealele, salată, sparanghel, ţelina, diverse plantele medicinale etc.

            Adulţii şi larvele înţeapă şi sug sucul celular din frunze, lăstari tineri şi flori, organele atacate se decolorează la locul înţepăturilor şi ulterior ţesutul se suberifică. Plantele tinere se deformează, frunzele se îngălbenesc şi adesea se usucă. Florile cad iar silicvele se deformează, plantele produc puţine seminţe şi se maturizează mai timpuriu, majoritatea din ele fiind seci.

 Combaterea dăunătorului

Trebuie luat în considerare faptul că ouăle ploşniţei roşii sunt puternic parazitate de Trisolcus simoni Mayr. (Proctotrupidae), care în condiţiile din ţara noastră parazitează până la 80 % din ouă. Motiv pentru care se recomandă limitarea tratamentelor chimice care distrug și parazitul ploșnițelor.

            Principalele metode nepoluante și foarte eficiente sunt:

  • Distrugerea buruienilor care sunt plante-gazdă ale ploşniţelor;
  • Distrugerea tuturor resturilor de plante după recoltare;
  • Adunarea ploşniţelor la începutul atacului şi distrugerea lor.

            Un atac slab nu justifică aplicarea substanțelor chimice care dăunează mai mult parazituilui ploșnițelor. În cazul atacurilor masive când se justifică aceste metode se adminiztrează unul din produsele chimice aflate in comert.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ