Musetelul – Matricaria chamomilla

0
941
Musetelul - Matricaria chamomilla
Musetelul - Matricaria chamomilla

Mușețelul

Matricaria chamomilla

Fam: Compositae

            Numit uneori și romaniță sau matricea, mușețelul este o plantă care crește în flora spontană și datorită uleiurilor sale volatile din inflorescențe care au efect dezinfectant, calmant, antiinflamator etc, această plantă trebuie să fioe de nelipsit din orice casă (Efectele acestei plante întrecând de multe ori efectele medicamentelor utilizate pentru același scop)

Descrierea plantei: Mușețelul comform descrierii făcute în cartea Plante medicinale din flora spontană de C. Constantinescu din anul 1973, este o plantă anuală, ierboasă, ramificată chiar de la bază, glabră și acoperită cu multe frunze, care sunt adânc divizate în segmente de forma unor fire, care se aseamănă cu frunzele de mărar. Florile sunt singuratice (solitare), dispuse la vârful ramurilor pe un peduncul lung de 5-10 cm. aceste flori sunt de fapt un capitul floral, compus din mai multe floricele mici. Pe marginea capitulului se află florile femele, în număr de 12-18, de culoare albă, numite flori ligulate (impropriu numite petale), lungi de 4-6 mm, la vârf terminate cu 3-4 dinți și prevăzute cu 4 nervuri, așezate într-un singur rând. În mijlocul capitulului se găsesc numeroase flori tubuloase (cca. 500) hermafrodite, de culoare galbenă, terminate cu 5 dinți triunghiulari, 5 stamine și un ovar inferior. Florile tubuloase sunt așezate pe un receptacul conic, gol în interior, fără membrane și peri, înconjurat la bază de 20-30 bractee verzi, dispuse îmbricat. Florile frecate între degete degajă un miros plăcut, caracteristic, datorită uleiului volatil pe care îl conțin. Privite la o lupă care măresc de 10 ori sau la microscop, pe suprafața externă a tubului corolei se observă numeroși peri glanduloși care conțin ulei volatil.

                        Înflorirea are loc începând cu a doua jumătate a lunii mai iar în unele condiții înflorirea poate sa mai aibă loc și în luna septembrie.

            Recoltarea: De la mușețel se folosesc inflorescențele care se recoltează înainte ca florile ligulate să se aplece și în acest fel să expună florile tubuloase care se vor desprinde. Daca este recoltat prea devreme vom avea o cantitate mai mică de inflorescențe.

            Cel mai recomandat mement al zilei este dinineața până cel târziu ora 11 deoarece în acest moment cantitatea de uleiuri volatile este maximă. Nu se recoltează pe ploaie sau rouă când florile sunt umede deoarece se vor brumifica.

            Deoarece inflorescențele de muișețel sunt mici, randamentul de recoltare cu mâna este foarte mic (doar 4-5 kg de flori pe zi) se recomandă folosirea unor piepteni speciali cu ajutorul cărtora productivitatea poate crește până la 50-60 kg pe zi.

După recoltare se face uscarea la o temperatură de 20 – 30 grade Celsius (niciodată mai mare de 35 grade Celsius), în spații uscate și bine aerisite. Pentru a obține 1 Kg de flori uscate este necasară o cantitate de aproximativ 5 Kg de flori verzi.

            Valoare medicinală: De la această plantă se folosesc florile dar se pot utiliza și tulpinile. Mușețelul este întrebuințat

            Preparate medicinale: din mușețel se fac ceaiuri, macerate, creme, si multe preparate medicinale. De asemenea se pun săculeți cu mușețel și în apa în care facem baie.

            Ceaiurile se folosesc cu succes pentru calmarea diverselor afecțiuni ale sistemului digestiv cum ar fi colitele, colicii, de asemenea este recomandat si pentru afecțiuni ale ficatului. Ceaiurile concentrate se folosesc pentru dezinfecția rănilor sau a arsurilor, pentru calmarea iritațiilor, pentru atenuarea conjunctivitelor.

            Pe răni mai grave se poate pune chiar mușețel mărunțit și umectat care să aibă consistența unei creme.

            Fiind un bun calmant muscular, preparate din mușețel se pot folosi și pentru a reduce efectele ridurilor, folosind uleiul de mușețel sau creme cu extract de mușețel.

            Surse bibliografice:

  1. Constantinescu C., Agopan A., (1973) – Plante medicinale din flora spontană. Editura Coop.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ