Bozul, Sambucus ebulus

0
830

Bozul

Sambucus ebulus

Fam: Caprofolioaceae

            Descrierea plantei: bozul comform descrierii făcute în cartea Plante medicinale din flora spontană de C. Constantinescu din anul 1973, este o plantă perenă care formează tufe ierboase. În pământ are un rizom lung și târâtor. Tulpinile sunt verzi, înalte de cca. 100 cm, drepte, rigide, glabre sau cu peri rari, costate, de obicei neramificate. Frunzele sunt compuse din 7-11 foliole, de formă ovală, ascuțite la vârf, dințate pe margini, glabre sau uneori slab păroase pe partea inferioară. La bază au două stipele, verzi, lanceolate, pe margini dințate. Inflorescența cu numeroase flori are formă de corimb, ca la soc. Ramurile inflorescenței sunt verzi iar când fructele se maturizează, devin violete sau purpuriu roșiatice. Florile au un cliciu scurt, terminați cu 5 dinți care persistă și se observă la extremitatea fructului. Corola este formată din 5 lobi, de culoare albă, pe partea exterioară de culoare roșietică. Staminele sunt numeroase și au antere purpurii. Fructele sunt drupe baciforme, lungi de cca. 4 mm, de culoare neagră lucioasă, cu 3, mai rar 4, semințe ovoide. Întreaga plantă are miros neplăcut.

                        Înflorirea are loc în iulie – august.

            Recoltarea: De la boz se folosesc fructele care se recoltează începând din august și până la căderea primelor brume. Recoltarea se face prin tăierea ciorchinelui.

            După recoltare, ciorchinii de boz se usucă în camere bine aerisite, întunecoase, cu o umiditate scăzută sau se pot usca în cuptoare speciale de uscare la temperaturi de aproximativ 50 – 55 grade Celsius.

            De asemenea se mai folosesc și rădăcinile de boz care se scot din pământ la sfârșitul toamnei când a înmagazinat o cantitate maximă de substanțe.

            Valoare medicinală: De la această plantă se folosesc fructele care au un efect purgativ sau rădăcinile folosite în curele de slăbire.

            Pentru curele de slăbit se administrează mici cantități de rădăcină de boz inainte de mese, astfel apetitul este tăiat datorită aromelor sale neplăcute șia a mirosului respingător.

            Rădăcinile de boz macerate se folosesc ca un foarte puternic laxativ. În cantități foarte mici ajută la tratarea multor afecțiuni digestive.

            Fructele de soc se pot folosi ca buni coloranți alimentari naturali iar fiertura din rădăcina acestei plante se poate pentru a vopsi părul în negru.

            Popular mai sunt folosite și frunzele care alungă moliile, fiind eficienți săculeții cu frunze așezați în dulapul cu haine, dar datorită mirosului neplăcut această metodă nu este agreată.

            Surse bibliografice:

  1. Constantinescu C., Agopan A., (1973) – Plante medicinale din flora spontană. Editura Coop.

 

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ